Un apel către membrii filialei București - Poezie. Volume din 2017

Stimați colegi,

Anul 2017 se apropie de sfîrșit, a trecut și ultimul mare tîrg de carte al anului. 

Este momentul să facem bilanțurile anuale.

Avînd în vedere că anul 2018 va fi special, ca an al Centenarului Marii Uniri, fac apel la dvs. să îmi comunicați volumele dvs. de poezie (cele inedite) apărute în anul 2017 sau care vor apărea în decembrie 2017: autor(i), titlu, editură.

Doresc să publicăm o listă completă și, sperînd că la centenar vom putea promova proiecte mai bine finanțate, să avem o bază cît mai largă de selecție pentru eventuale premii.

Vă rog să comunicați și volume ale unor autori care nu au sau nu și-au comunicat adresa email, frecventează mai rar mediile de informare electronice, ca și debuturi remarcabile în 2017 ale unor poeți bucureșteni. În felul acesta le vom putea și promova la diferite manifestări precum tîrguri, festivaluri unde sînt invitați autori, decernări de premii.

Este de dorit ca filiala noastră, cea mai mare din Uniune, să fie reprezentată peste tot și la nivelul valoric cel mai înalt. 

Dacă nu ați achitat cotizația pe anul în curs, vă rog să o achitați pînă pe  

​18 decembrie, apoi va fi vacanță​. Iar cea pe anul 2018 o puteți achita oricînd, chiar și în 2017, sau începînd cu 11 ianuarie 2018.

Horia Gârbea 

horiagarbea@gmail.com

Premiile Filialei București - Poezie pe anul 2016

Premiile Filialei București - Poezie pe anul 2016 au fost decernate luni 27 noiembrie 2017 la Teatrul Dramaturgilor Români într-o Gală a tuturor filialelor bucureștene.

Premiile au fost acordate cu sprijinul Primăriei Generale a Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române. Ceremonia a fost prezidată de prim-vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, poetul și prozatorul Varujan Vosganian, membru al filialei București-Poezie.

Juriul Filialei a fost constituit din comitetul de conducere al acesteia și a acordat următoarele premii:

Cartea Anului 2016 - Domnului Ion Cocora pentru volumul Executare silită, Editura Palimpsest
Cartea Anului 2016 - Domnului Ion Bogdan Ștefănescu pentru volumul Un vers care lasă moartea cu gura căscată, Editura Tracus Arte

Premiul Opera Omnia - Domnului Barbu Cioculescu

Felicitări laureaților!

Antologia Filialei: „Ce stradă e asta?” - Poeți în peisajul urban”

Filiala Bucureşti-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Editura Neuma
vă invită la lansarea Antologiei Filialei București-Poezie.
Miercuri, 18 oct. ora 13, la sediul MNLR din str. N. Creţulescu nr. 8.

Volum apărut cu sprijinul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti prin MNLR.

Veți găsi lucrările a 57 de autori, membri ai filialei noastre!

In Memoriam Mircea Ionescu-Quintus (1917-2017)

Filiala București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe încetarea din viață, la vîrsta de 100 de ani, a poetului și epigramistului Mircea Ionescu- Quintus. S-a născut pe 18 martie 1917, într-o familie de vechi liberali, în Crimeea, unde familia se afla în refugiu, în timpul Primului Război Mondial. În perioada interbelică, a urmat Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, iar după absolvirea din 1938, a lucrat ca avocat.

Mircea Ionescu Quintus s-a înscris în PNL la vârsta de 19 ani. A luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost deţinut politic în perioada comunistă, iar după Revoluţie, preşedinte al PNL, ministru al Justiţiei, deputat şi de două ori senator.  El spunea că i-a avut ca mentori pe Nicolae Iorga şi pe Gheorghe Tătărăscu. A primit numeroase distincții, ordine și medalii printre care Coroana României cu spade și panglici,  Virtutea militară, Steaua României și gradul de general maior în retragere. A primit ordine de stat ale Portugaliei și Danemarcei.

Ca autor de literatură, a debutat în Curierul Liceului Sf. Petru și Pavel 1934 și editorial cu volumul Haz de necaz, în 1943, cu o prefață de Radu D. Rosetti. Dintre volumele sale: Epigrame, Epigrame și epitafuri, Lacrima scoicilor, Cazul Dorin Condrea. Mărturie mincinoasă, Ciație pentru un necunoscut (roman). A publicat două volume de memorialistică: Liberal din tată-n fiu și Moara dracilor.

Prin dispariția lui Mircea Ionescu-Quintus, literatura română se desparte un veteran al ei, un autor cu spirit viu, resimțind o dureroasă pierdere. 

„Frica” de Eugen Suciu, nominalizarea pentru FestLit - Cluj

Comitetul Filialei București - Poezie a decis să nominalizeze pentru Premiul „Cartea anului” ce se acordă la Festivalul FestLit - Cluj 2017 (8-10 octombrie) volumul 

„Frica” de Eugen Suciu 
(Ed. Tracus Arte, 2017).

Juriul va alege cartea laureată dintre cele nominalizate de Filialele USR. Anul trecut, premiul a fost decernat poetei Ana Blandiana.

Dorim mult succes concurentului nostru!

In Memoriam Petre Got

Filiala București-Poezie a Uniunii Scriitorilor, anunță cu durere stingerea din viaţă a poetului Petre Got.

Născut pe 20 septembrie 1937 la Desești, în județul Maramureș, a urmat Școala Pedagogică Mixtă Română din Sighet și apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj.

A fost profesor la Borșa și Satu Mare, metodist cultural la Satu Mare, Baia Mare, București, redactor la Editura Eminescu și, timp de peste trei decenii, redactor la „Viața Românească”.

A debutat în 1966 în „Familia”, iar editorial trei ani mai târziu, cu volumul Cer înfrunzit.

Opera lui poetică va cuprinde titluri precum Glas de ceară (1972), Masa de mire (1975), Ochii florilor (1976), Dimineața cuvântului (1980), Paranteza Lunii (1985), Stelele strigă (1988), Timp răstignit (1991), Inima lui septembrie (1996), Plâns de heruvim, cu prefață de Ștefan Aug. Doinaș (1999), Clipa dintre hotare (2001), Protocolul norilor (2007).

În lirica sa, după cum observa Nicolae Mecu, se remarcă „o cromatică maramureșeană, cu trimiteri etnofolclorice, dar și cu metaforizări moderne”.

Prin dispariţia lui Petre Got, Uniunea Scriitorilor din România şi întreaga noastră lume literară suferă o întristătoare pierdere.

In Memoriam Gh. Istrate

Filiala București –Poezie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu tristețe încetarea din viață a poetului GHEORGHE ISTRATE. S-a născut la 11 mai 1940 în satul Limpeziş din judeţul Buzău. A absolvit  Liceul teoretic de băieţi „B.P. Hasdeu” din Buzău . A debutat în anul 1956 cu poezie în ziarul „Viaţa Buzăului”. Câţiva ani a fost respins de la ­exa­menele de admitere în învăţământul superior din cauza dosarului politic. A lucrat ca bibliotecar comunal, absolvind mai tîrziu Facultatea de Filologie a Universității București. A lucrat în presă („Scânteia tineretului”, „Radio-televiziunea şcolară”,„Tribuna României”). A fost redactor-şef al revistei „Curierul românesc”. A lucrat la Fundaţia Culturală Română (devenită ulterior Institutul Cultural Român), încă de la înfiinţare, sub preşedinţia lui Augustin Buzura (1990-2005). În anul 1970 a devenit membru titular al USR. A făcut parte din Consiliul USR. A fost laureat al Premiului „Mihai Eminescu” – pentru poezie – al Academiei Române (2000) și cetăţean de onoare al oraşului Buzău.  Inclus în majoritatea dicţionarelor şi istoriilor de ­li­teratură contemporană. Poeme semnate de el au fost traduse în numeroase limbi străine limbi. Dintre numeroasele volume publicate: Măștile somnului, Zodia șarpelui, Rune, Oase de fluturi, Distilerii nocturne, Fragmente despre infinit.


Prin dispariția lui Gheorghe Istrate, o prezență luminoasă și îndrăgită de confrați, literatura nosatră suferă o dureroasă pierdere.