Recital Liric - 8 februarie 2019

La inițiativa poetei Elena Liliana Popescu, Filiala București -Poezie a Uniunii Scriitorilor din România organizează un recital liric în ziua de 8 februarie. 

Mulțumim colegei noastre, poeților care vor participa și publicului care îi va asculta. 

Mulțumiri și gazdelor de la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” al Primăriei Sectorului 2 (Clubul Calderon).

Liviu Ioan Stoiciu laureat al premiului Eminescu, ediția a XXVIII-a

Liviu Ioan Stoiciu, membru al Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România a fost laureat cu Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”. 

În acest an Liviu Ioan Stoiciu a mai primit Premiul FestLit la Cluj și „Cununa de Lauri” a Turnirului poetic de la Alexandropolis.

Calde felicitări colegului nostru!

*

Poetul Liviu Ioan Stoiciu a fost desemnat, marţi seară, laureat al Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" pentru Opera Omnia, în cadrul unei gale speciale care a avut loc la Casa Tineretului din municipiul Botoşani.

El a devenit astfel cel de-al 28-lea laureat al celui mai mare premiu de poezie din România, decizia fiind luată de un juriu condus de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu.

Marele premiu i-a fost înmânat câştigătorului de viceprimarul Botoşaniului, Marian Murariu.

"Nu merit, dar mă bucur. Toată viaţa m-am considerat un outsider. Aşa am văzut eu că sunt privit. Am avut critici, am critici care mă contestă, cu jumătate de gură sau cu gura plină, dar... mă rog. Motiv să rămân la aceeaşi impresie că sunt un outsider, chiar dacă primesc marele premiu absolut extraordinar la Botoşani. Credeţi-mă, sunt compleşit!", a afirmat Stoiciu după înmânarea premiului.

"Până la ultimele versuri, Liviu Ioan Stoiciu s-a dovedit că poate rămâne acelaşi poet de înaltă clasă, o voce nescrisă în catalogul poeziei celei mai bune, celei mai expresive şi celei mai reprezentative nu numai a generaţiei sale, ci şi a literaturii române în general", a spus profesorul universitar Ion Pop, membru al juriului de acordare a premiului.

Pentru marele premiu au mai fost nominalizaţi poeţii Matei Vişniec, Constantin Abăluţă, Nichita Danilov, Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan şi Ioan Es. Pop.

Pe lângă trofeu, Liviu Ioan Stoiciu a intrat în posesia unui premiu susţinut în integralitate din bugetul local al municipiului Botoşani, dar şi a titlului de cetăţean de onoare al municipiului Botoşani.

In Memoriam Emil Brumaru

      

      

            Filiala București –Poezie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu adîncă durere încetarea din viață a poetului Emil Brumaru, membru al filialei noastre, unul dintre cei mai îndrăgți poeți contemporani.

Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939 în judeţul Tighina, Basarabia. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Iași, absolvind în 1963. În perioada 1963–1975 a lucrat ca medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava. S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană Convorbiri literare. A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, Versuri (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi Detectivul Arthur. Poemele sale au fost incluse în În perioada 1992–2009 a deţinut o rubrică săptămânală în România literară („Cerşetorul de cafea"), având de asemenea, de-a lungul timpului, rubrici în Ziarul de Iaşi („Gulliver"), Cronica, Plai cu boi, Suplimentul de cultură. A obţinut numeroase premii, printre care Premii ale Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu" (2001).

Dintre volumele sale, care s-au bucurat de un constant succes de public și critică : Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese. 1959–1998 (2003), Fluturii din pandişpan (2003), Submarinul erotic (2005), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Cântece de adolescent (2007), Ne logodim cu un inel de iarbă (2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008), Rezervația de îngeri (2013).

            Poezia ludică și erotică a lui Emil Brumaru a avut numeroși adniratori și a fost comentată de critici importanți, poetul figurînd în istorii ale literaturii și dicționare de autori care-i acordă un loc de seamă. O monografie a operei sale a fost realizată de către Rodica Ilie în anul 2003.

            Prin dispariția lui Emil Brumaru literatura română suferă o ireparabilă pierdere.

In Memoriam Petre Tănăsoaica

Filiala București –Poezie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu durere încetarea din viață a poetului 
Petre Tănăsoaica.

Petre Tănăsoaica a fost un valoros poet și ziarist, un reputat cronicar de artă, un prieten apropiat al poeților bucureșteni.

Dumnezeu să-l odihnească!

Condoleanțe familiei sale și numeroșilor săi prieteni și admiratori. 

In Memoriam Tudor Cristea

Filiala București –Poezie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu tristețe încetarea din viață scriitorului Tudor Cristea, valoros poet, prozator, critic literar, membru al filialei.

Tudor Cristea (Dorel Cristea pe numele real) s-a născut la 10 decembrie 1945 în comuna Grindu, Ialomița. A absolvit facultatea de Filologie a Universității București în anul 1970. A lucrat ca profesor la Colegiul Național Vladimir Streinu din Găești. A debutat în revista Argeș, aprilie 1968, cu poezie, sub semnătura Dorel Cristea. A publicat apoi caietul de poezie Copacul îngândurat, în cadrul colecției "Biblioteca Argeș. Literatorul" (revista Argeș 1972).

În 1976 îi apare volumul de versuri „Astrul natal”, semnat Tudor Cristea premiat la cea de-a doua ediţie a concursului de debut al Editurii Eminescu. Ulterior a publicat volumele de versuri Ţintă vie (1979), Tablou cotidian (1983), Conturul speranţei (1987) urmate, în 1989, de romanul Porţile verii, toate la Editura Eminescu.

Numele lui Tudor Cristea se leagă de revista Liere înființată de el, în 2000, la Găești. Revista apare din 2005 sub egida Societății Scriitorilor Târgovișteni și Tudor Cristea a condus-o până la dispariția sa.

Tudor Cristea s-a afirmat în ultimul deceniu în calitate de critic și istoric literar, îngrijitor de ediții. A publicat volume ca : Partea și întregul, 1999; Chipul și Oglinda, 2005; De la clasici la contemporani, 2008; Arta derivei. Tablete. Consemnări.Resemnări, 2011; Revizuiri și consemnări, Târgoviște, 2012.

Prin dispariția lui Tudor Cristea literatura română contemporană suferă o dureroasă pieredere.